Toamna dintre suflete

îmi curgea printre gene

toată toamna ce urma să o simt

te-am rupt dintre pleoape

de unde te-am plantat prima dată

dar rădăcinile încă-ți sunt adânc

răsădite în inima mea

și poți să înflorește din nou

la nesfârșit.

Culorile toamnei au început

să-ţi deseneze chipul

pe sufletul meu

şi fiecare moment

se transformă într-un

carpe diem...